Dragobetele este una dintre cele mai așteptate sărbători din an. Aceasta are tradiții vechi și semnificații adânci în cultura româneasca, fiind cunoscută drept festivitatea iubirii la români și se sărbătorește în data de 24 februarie.
Legenda Dragobetelui: cum a apărut sărbătoarea iubirii la români
Legendele spun că Dragobete este fiul Babei Dochia, un tânăr chipeș și năvalnic, reprezentând în opoziție cu aceasta principiul pozitiv. Dragobete este zeul tinereții, al veseliei și al iubirii din Panteonului autohton. Acestuia i se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă, potrivit specialiștilor de la Muzeul Astra.
Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş şi neastâmpărat.
În lumea satului românesc, până la jumătatea secolului al XX-lea, Dragobete era sărbătorit pe 24 şi 28 februarie sau pe 1 şi 25 martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului „Zile şi mituri”. Probabil că, în vechime, 24 februarie însemna începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii. În ziua respectivă, semnalul era dat de păsările nemigratoare, care se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau şi începeau să-şi construiască cuiburile.
După modelul zburătoarelor, fetele şi băieţii se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămâne îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Dacă timpul era favorabil, îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci flori de primăvară.
Citește și: Horoscopul anului 2022. Previziunile în materie de dragoste, carieră și bani pentru fiecare zodie
Cum se celebrează sărbătoarea iubirii la români, pe regiuni
În funcție de regiune sărbătoarea este cunoscută și sub numele de „Cap de primăvară”, „Sântion de primăvară”, „Ioan Dragobete”, „Drăgostițele”, „Logodna sau însoțitul paserilor”.
Cum se sărbătorește Dragobetele în Muntenia
În această parte a țării, în ziua de Dragobete toate fetele ți băieții se piaptănă, se aranjează și, dacă este vreme frumoasă, pornesc dupa ghiocei la luncă sau după lemne în pădure, mai întâi fetele, apoi băieții în cete. Dacă este vreme urâtă, fetele se strâng prin case pe la prieteni și rude, unde vin și băieții dimprejur.
Băieții și fetele cred foarte mult în această zi și trebuie să glumească, și să facă Dragobetele, dupa cum zic ei, ca să fie îndrăgostiți în tot timpul anului. Iar dacă în această zi o fată sau vreun băiat nu s-au întâlnit, se crede că tot anul fata nu va fi iubită de niciun băiat, și viceversa. Dacă în aparența acest obicei nu are nicio însemnătate, în fapt însă poporul ține atât de mult la el, că nu-l lasă să treacă făra să nu-l sărbătorească.
Cum se sărbătorește Dragobetele în Oltenia
Asemănătoare cu tradițiile din Muntenia, în Oltenia, întâlnim numeroase practici, atunci când băieții și fetele merg în pădure și culeg flori: ghiocei, brândușe, toporași. Când se întorc din pădure se strigă: „-Prinsăși Dragobetele? -Îl prinsăi, îl prinsăi!”.
Este momentul și ziua în care fiecare își poate exprima iubirea și dragostea, în concepția țăranului român. După perioada lungă de iernat, dorul prinde viață, iar dragostea cuibărește în inima fiecărei vietăți de pe pământ.
Cum se sărbătorește Dragobetele în Moldova
Se credea că e semn rău dacă o fată sau un băiat nu întâlneau de Dragobete măcar un reprezentant al sexului opus, iar dacă o fată ieșea cu un băiat și nu se sărutau se credea despre ei că nu se vor mai iubi în acel an, că doar nu degeaba se spunea că „Dragobetele sărută fetele”.
În general, sărbătoarea era considerată una de bun augur pentru treburile mărunte din casă, dar nu şi pentru treburile mari, așa că oamenii evitau să muncească prin ogrăzi sau la cîmp de teamă că „vor ciricăi toată viața”. În popor se spune, că tinerii în această zi trebuie să bea ceai din crenguțe de vișin și să mănânce turte cu șulfă sau trăsniţei (din semințe de cînepă pisate), ca să aibă parte de dragoste în timpul anului.
Cum se sărbătorește Dragobetele în Ardeal
În vremurile de demult și în unele zone chiar și în prezent, de Dragobete tinerii îmbracați în haine frumoase obișnuiau să se adune în păduri și să culeagă buchete cu primele flori ale primăverii. Culesul florilor se făcea cu voie bună dar și cu cântece și un fel de joc numit zburătorit.
La ora prânzului fetele obișnuiau să fugă către sat în timp ce băieții le fugăreau în încercarea lor de a le prinde și de a le săruta. Dacă băiatul era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă și sărutată. Semnificația sărutului în acest caz era un echivalent al logodnei și al înfiripării iubirii dintre cei doi.
Citește și: Anul Nou Chinezesc 2022. Când începe Anul Tigrului de Apă și când se termină
Superstiții de Dragobete
Una din superstițiile de Dragobete este spălarea părului cu zăpadă. În popor, se spune că fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada în ziua de Dragobete pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.
În unele zone din țară, o superstiție de Dragobete spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot astăzi, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.
De Dragobete, tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.
Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți. Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.
Dragobete sau Valentine’s Day? Ce preferă românii?
Ziua de Valentine’s Day este sărbătorită într-o măsură mai mare decât ziua de Dragobete, potrivit unui studiu care arată preferințele românilor. Aproape un sfert dintre persoanele căsătorite celebrează ziua de Dragobete, în timp ce peste o treime dintre persoanele necăsătorite sărbătoresc Valentine’s Day. În proporţie de 30%, femeile au declarat că sărbătoresc aceste zile dedicate iubirii, în timp ce numai 12% dintre bărbaţi obişnuiesc să le sărbătorească, potrivit Cult Market Research.
Dacă ar fi nevoiţi să aleagă o singură sărbătoare dintre Dragobete şi Sfântul Valentin, respondenţii au declarat că ar opta pentru sărbătoarea autohtonă în 48% din cazuri, în timp ce doar 23% ar alege Sf. Valentin. Aproape 30% nu ar alege niciuna dintre aceste două sărbători. Atât femeile, cât şi bărbaţii preferă Dragobetele în detrimentul Valentine’s day.
În ceea ce priveşte promovarea în mass-media, Valentine’s day este considerată ca fiind mediatizată prea mult (89%), în timp ce Dragobetele este mediatizat prea puţin (76%). Această mediatizare a Valentine’s day este deranjantă pentru 63% dintre respondenţi, iar reclamele publicitare care se folosesc de sărbătoare pentru a promova anumite produse îi deranjează pe două treimi dintre aceştia. Totuşi, aproape trei sferturi dintre persoanele care au răspuns (74%) au declarat că nu se simt obligate să ofere un cadou persoanei iubite datorită mediatizării zilei de Sfântul Valentin.
Datele au fost obţinute în urma aplicării unui chestionar autoadministrat, pe un eşantion total de 208 respondenţi.
