În fiecare an, de Paște, pe lângă ouăle roșii, cozonacii aburinzi și mirosul de miel la cuptor, un alt obicei rămâne prezent în multe familii din România: purtarea hainelor noi. Pentru unii este o tradiție de familie, pentru alții o superstiție transmisă din generație în generație. Dar de ce se poartă haine noi de Paște și ce semnificație se ascunde în spatele acestei practici?
Citește și: Ce semnificație au ouăle roșii de Paște. De ce se ciocnesc
Citește și: Tradiția iepurașului de Paște. Cum a apărut și ce simbolizează
Citește și: Pască fără aluat cu brânză. Rețetă simplă și delicioasă
De ce e bine să porți haine noi de Paște
Tradiția de a purta haine noi în ziua de Paște are rădăcini atât religioase, cât și simbolice. În creștinism, Paștele marchează Învierea lui Hristos, victoria vieții asupra morții, a luminii asupra întunericului. Este o sărbătoare a reînnoirii sufletului, dar și a curățeniei spirituale.
Astfel, hainele noi reprezintă un gest simbolic al reînnoirii, al unui nou început. După perioada postului, în care creștinii își curăță trupul și sufletul, venirea Paștelui aduce o „renaștere” personală. Iar acest nou început este însoțit, firesc, de o ținută proaspătă.
În trecut, oamenii își coseau din timp haine noi pentru această sărbătoare, folosind cele mai bune materiale și cusături. Era modul lor de a arăta respect pentru ziua sfântă, dar și de a întâmpina primăvara și înnoirea naturii cu bucurie și speranță.
Totodată, în cultura populară românească se spune că dacă porți haine noi de Paște, vei avea noroc tot anul. Este un simbol al prosperității și al bunăstării care urmează să vină.
Superstiții populare de Paște
Pe lângă obiceiul legat de haine, Paștele este însoțit de o serie de superstiții și tradiții populare, care variază ușor în funcție de zonă, dar care păstrează același spirit de curățare, înnoire și protecție:
- Spălatul cu apă în care s-a pus un ou roșu și un bănuț: se face în dimineața Paștelui pentru a aduce sănătate, frumusețe și noroc.
- Lumina de la biserică nu se stinge până acasă: se spune că flacăra adusă de la Înviere protejează casa și familia. Lumânarea pe care o aprindem la slujba de Înviere trebuie s-o aducem acasă aprinsă, apoi s-o păstrăm în casă şi s-o reaprindem în momentele de cumpănă din viața noastră, dar și în cele de bucurie, când simțim nevoia să ne arătăm recunoștința Cerului.
- Ouăle roșii se ciocnesc cu grijă: „Hristos a înviat!” și „Adevărat a înviat!” nu sunt simple formule de salut, ci un gest de comuniune și credință.
- Nu se spală rufe și nu se face treabă în zilele sfinte: o superstiție care are la bază respectul pentru semnificația religioasă a sărbătorii.
- Anafura poartă un nume special în aceste zile (a lua Paști -n.r.) și se ia de la biserică în noaptea Învierii, pentru a se consuma în diminețile următoare, alături de Agheasmă Mare.
- În prima zi de Paşte se tămâiază pragul casei şi apoi toate camerele, înainte de micul dejun.
Citește și: Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare. Pregătirile pentru întâmpinarea Învierii Domnului
Citește și: Ouă vopsite de Paște. Cum au devenit o tradiție. 15 modele de ouă pictate ori încondeiate
