Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare a primăverii, este celebrată, în 2023, de creștin-ortodocși, în 16 aprilie. Cu ocazia Paștelui, românii țin cont de o mulțime de tradiții și obiceiuri, multe dintre ele venite din bătrâni.
În noaptea Învierii lui Iisus Hristos, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, milioane de români ortodocşi se adună în toate bisericile şi mânăstirile din ţară ca să primească lumina sfântă de la Ierusalim. Împlinirea tradiţiilor de Paște aduc spor, sănătate şi bucurii în casele credincioşilor.
Citește și: Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare. Pregătirile pentru întâmpinarea Învierii Domnului
Iată care sunt cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri de Paște
Citește și: Ouă vopsite de Paște. Cum au devenit o tradiție. 15 modele de ouă pictate ori încondeiate
- În mai multe zone ale țării, copiii se spală pe faţă, în dimineaţa primei zile de Paşte, cu apă proaspătă, luată din fântână, în care s-a pus un ou roşu şi o monedă de argint, un ritual care se împlineşte pentru sănătatea membrilor familiei și pentru noroc la bani.
- Anafura poartă un nume special în aceste zile (a lua Paști -n.r.) și se ia de la biserică în noaptea Învierii, pentru a se consuma în diminețile următoare, alături de Agheasmă Mare.
- Se ciocnesc ouă roșii, în timp ce o persoană spune „Hristos a înviat”, iar cealaltă răspunde cu „Adevărat a înviat”.
- În prima zi de Paște se poartă haine noi, ca respect pentru sărbătoare, dar și pentru că primăvara este simbolul noului început și al curățeniei trupești și sufletești.
- În Bucovina, Învierea este întâmpinată cu focuri aprinse pe dealurile şi colinele din jurul gospodăriilor. Potrivit tradiţiei, focurile de veghe au puterea să îndepărteze farmecele, duhurile rele şi paguba financiară.
- În Ardeal se practică ritualul udatului, în a doua zi de Paști. Fetele sunt stropite cu parfum de flăcăi, pentru ca acestea să aibă noroc tot anul. În trecut, stropitul se făcea cu apă proaspătă din fântână.
- Lumânarea pe care o aprindem la slujba de Înviere trebuie s-o aducem acasă aprinsă, apoi s-o păstrăm în casă şi s-o reaprindem în momentele de cumpănă din viața noastră, dar și în cele de bucurie, când simțim nevoia să ne arătăm recunoștința Cerului.
- În zona Muscel se pregătesc covrigi cu ou, o marcă înregistrată a zonei. Gospodinele îi fac pentru a le împărți pentru pomenirea morților.
- În Banat şi în Muntenia, la masa de Paşti se practică tradiţia tămâierii bucatelor.
- În prima zi de Paşte se tămâiază pragul casei şi apoi toate camerele, înainte de micul dejun.
- În credința strămoșească se spune că ouăle de Paşti ne apără de ghinioane. În mediul rural, coaja lor este îngropată în pământ, pentru a apăra vitele de deochi.
Foto: Shutterstock
