Oana Zamfir a fost un copil pe care, daca il intrebai ce vrea sa se faca atunci cand va fi mare, raspundea in fiecare zi altceva.
Ba voia sa fie cantareata, pentru ca in casa se asculta muzica mai mereu, ba voia sa fie actrita, dupa ce mai vedea impreuna cu parintii un film pe caseta video imprumutata cu greu de la prietenii de familie. Azi voia sa fie o super eroina care salveaza planeta, la fel ca eroina ei preferata, Sailor Moon, maine - astronaut, pentru ca cerul, noaptea, la Zarnesti este un spectacol de stele, cum nu se vede in marile orase.
A invatat de mica unde e Carul Mare, care e Luceafarul si care sunt etapele Lunii. De cele mai multe ori, Oana avea raspunsuri care aveau legatura cu arta. Iar prima care si-a dat seama de talentul ei a fost chiar educatoarea, care a ramas surprinsa sa vada un copil de 5 ani ca memoreaza perfect o poezie cu mai mult de 10 strofe. Educatoarea a dus-o la primul concurs de talente pentru copii. De acolo, Oana s-a intors cu premiul intai.
Creativitatea sa debordanta a iesit la iveala tot mai mult: recita, canta si juca piese de teatru. Chiar a organizat singura o serbare in clasa a III-a.
A luat cursuri de actorie
La 10 ani a avut primul contact cu televiziunea, la o emisiune-concurs la care a decis singura sa se inscrie pentru ca era pasionata de filme. Timida si cu o pereche de ochelari voluminosi la ochi, a surprins pe toata lumea cand a castigat toate premiile puse in joc la acea emisiune, si asta pentru ca s-a dus foarte pregatita. Era 1997 si tot ce isi dorea erau doua perechi de role – pentru ea si sora ei, dar si o masina de spalat automata pentru mama. Ceea ce s-a si intamplat.
In primul an de liceu a luat cursuri de actorie. A jucat intr-un scurtmetraj si a primit primul sfat de la un celebru actor: „Daca te faci actrita, sa nu te duci la Bucuresti, in jungla aia”.
Nu s-a gandit atunci ca va veni ziua in care va trebui sa aleaga intre o viata linistita la Brasov si una cu multe necunoscute, in Capitala. Mai avea inca 3 ani de liceu in fata si multe lucruri de invatat pana la acel moment. Tot in liceu s-a apucat in mod natural de lectii de canto. Devenise cantareata liceului – colegii si profesorii erau de fiecare data curiosi, la fiecare serbare sau bal, sa afle ce piese va mai canta Oana. Isi aminteste si acum: prima piesa pe care a cantat-o in fata tuturor a fost „Torn”, de Natalie Imbruglia.
Cum a ajuns Oana Zamfir sa lucreze in televiziune
Cand ai astfel de calitati, poate parea firesc ca o persoana sa isi transforme talentul in meserie. Insa in cazul Oanei nu a fost asa. Momentul alegerii facultatii a fost unul cat se poate de dificil. Instinctul ii spunea sa mearga “la actorie, in Bucuresti”, ratiunea ii spunea sa ramana in Brasov, deoarece intrase deja la Litere. Insa nu s-a intamplat niciuna din cele doua.
Tocmai vazuse un film care i se paruse tare bun in acel moment – „Ce-si doresc femeile”, cu Mel Gibson si Helen Hunt. Iar Oanei i s-a parut cel mai cool job din lume sa lucrezi intr-o agentie de publicitate, sa te joci cu idei, sa creezi campanii si spoturi publicitare. Si-a imaginat ca asa trebuie sa fie in realitate, exact ca-n film. Asa ca a cautat pe Google “facultate publicitate Bucuresti”. Rezultatul cautarii a fost “Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii”. La acel moment era singura facultate din tara care avea acreditata sectia Publicitate. Si asa a pornit spre Bucuresti.
La intrebarea “ti-ai dorit dintotdeauna sa faci televiziune?”, Oana isi aminteste razand de acest moment si de faptul ca a ajuns la Jurnalism dorindu-si de fapt Publicitate, dar si de momentul in care mama ei i-a spus, pe la 12 ani, „tu trebuie sa faci televiziune”.
Mama era incantata de inclinatiile artistice ale Oanei, de felul ei articulat de a vorbi si de talentul ei la scris compuneri premiate la olimpiade. Nu s-a gandit prea mult cand a spus-o, dar Oana crede ca acolo s-a deschis calea ei catre televiziune in mod absolut inconstient - cand mama a spus cu toata convingerea ca asta trebuie sa faca in viata.
Nici nu visa ca va face televiziune
Studenta la Jurnalism, Oana nu visa sa faca televiziune nici macar in punctul in care se afla. S-a orientat pana la urma catre specializarea Relatii Publice si se visa deja lucrand la departamentul Comunicare intr-o companie. Doar ca, intr-o zi, o colega de grupa a rugat-o sa o insoteasca pentru o proba la radio si asa a ajuns sa dea si ea o proba de voce. A luat proba si de a doua zi a fost angajata. Au urmat 3 ani de radio in care a fost reporter de teren, redactor si prezentator de stiri, dar si realizatoarea matinalului de weekend.
Pentru mai multe informatii despre colega noastra, cititi materialul complet pe www.digi24.ro
