Cum se explica slabiciunea noastra pentru ciocolata si alti carbohidrati? Ne raspunde Achim Peters, de la Universitatea Lubeck, care a realizat o cercetare menita sa elucideaza acest mister.
Potrivit articolului scris de Peters in Scientific American, desi creierul nostru reprezinta doar 2% din greutatea corporala, el consuma jumatate din necesarul zilnic de carbohidrati - iar glucoza este cel mai important combustibil. Supus stresului acut, creierul necesita aproximativ 12% mai multa energie, ceea ce ii determina pe multi sa apeleze la gustarile dulci.
Carbohidratii ofera organismului cea mai rapida sursa de energie. La testele cognitive, subiectii care au fost stresati au avut rezultate slabe inainte de a manca. Performanta lor a revenit la normal dupa consumarea alimentelor.
Cand ne este foame, se activeaza o intreaga retea de regiuni ale creierului. In centru se gaseste hipotalamusul ventromedial si hipotalamusul lateral. Aceste doua regiuni sunt implicate in reglarea metabolismului, a comportamentului alimentar, dar si al functiilor digestive.
Tot aici se gaseste nucleul arcuat care blocheaza informatiile de restul corpului, daca creierul nu mai are glucoza. De aceea recurgem la carbohidrati imediat ce creierul indica o nevoie de energie, chiar daca restul corpului este bine aprovizionat.
Pentru a intelege in continuare relatia dintre creier si carbohidrati, cercetatorii au examinat 40 de subiecti in doua sesiuni. In prima, participantilor li s-a cerut sa tina un discurs de 10 minute in fata unor straini, iar in urmatoarea nu li s-a cerut sa vorbeasca. La sfarsitul fiecarei sesiuni, concentratiile de hormoni ai stresului si adrenalina din sangele participantilor au fost masurate. De asemenea, li s-a oferit accesul la cantina pentru o ora.
Ce au observat oamenii de stiinta? Cand subiectii au tinut discursul inainte de a manca au fost mai stresati si, in medie, au consumat cu 34 de grame de carbohidrati decat atunci cand nu au vorbit in fata publicului.
De ce ciocolata? Daca simtim nevoia sa consumama acest produs, cercetatorul Achim Peters ne incurajeaza sa o facem pentru a ramane in forma. Asta pentru ca la locul de munca oamenii sunt adesea stresati si creierul are o nevoie crescuta de energie.
Ce se intampla cand nu mancam?
In acest caz, este posibil ca creierul sa utilizeze glucoza din organism si, acesta, la randul sau, sa secrete mai multi hormoni de stres. Acest lucru poate creste riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau depresie pe termen lung. De asemenea, concentratia si performanta vor scadea.
Abuzuri alimentare? Exista cazuri in care creierul nu isi poate lua energia din rezervele organismului, chiar daca exista destule depozite de grasimi. In cazul acestor persoane, cea mai importanta cauza o reprezinta stresul cronic. Odata ce cauza principala a fost abordata, obiceiurile alimentare s-ar putea rezolva in cele din urma.
