Alimentele care susțin creierul. O dietă corectă poate ajuta la evitarea bolii Alzheimer

O dietă corectă poate ajuta la evitarea demenţei, arată un nou studiu publicat săptămâna trecută. Cercetarea indică ce alimente ar trebui să includem la mic dejun, la prânz şi cină pentru a susţine cel mai bine creierul.

Studiul harvard concluzionează că dietele care pun accentul pe legume și fructe, cum ar fi dieta mediteraneană sau cele tradiţionale întâlnite în China, Japonia şi India, par să reducă riscul de îmbolnăvire de Alzheimer, în special în comparaţie cu o dietă occidentală bazată pe alimente mai grase şi procesate.

Prevalenţa globală a Alzheimer este alarmantă. Estimările actuale indică faptul că aproximativ 32 de milioane de persoane suferă de această boală, iar un număr de 315 milioane prezintă semne preclinice. Aceste cifre reprezintă 22% din persoanele cu vârsta de 50 de ani sau mai mult, ceea ce face din Alzheimer o provocare majoră pentru sănătate la nivel mondial. A fost documentat faptul că ratele de Alzheimer, considerată cea mai frecventă formă de demenţă, au tendinţa de a creşte în ţările care fac tranziţia nutriţională către dieta occidentală.

Noul proiect identifică factori de risc pentru demenţă, cum ar fi consumul mai mare de grăsimi saturate, carne, în special cea roşie, carne procesată, şi alimente ultraprocesate, bogate atât în zahăr, cât şi în cereale rafinate. Mai mult, analiza arată și de ce anumite alimente cresc sau reduc riscul de Alzheimer.

De exemplu, carnea a crescut cel mai mult riscul de demenţă prin creşterea factorilor de risc, cum ar fi inflamaţia, rezistenţa la insulină, stresul oxidativ, grăsimile saturate, produşii finali de glicaţie avansată şi N-oxidul de trimetilamină.

Autorii studiului evidenţiază câteva alimente care par să ofere protecţie împotriva bolii Alzheimer, cum ar fi legumele cu frunze verzi, fructele şi legumele colorate, leguminoasele (cum este fasolea), nucile, acizii graşi omega-3 şi cerealele integrale.

Alimentele ultraprocesate pot creşte riscul de obezitate şi diabet, ei înşişi factori de risc pentru boala Alzheimer.

Această cercetare sugerează în mod îngrijorător că, până în 2038, ratele de îmbolnăvire cu Alzheimer în Statele Unite ale Americii ar putea creşte cu până la 50% în comparaţie cu nivelurile înregistrate în 2018.

Acest calcul s-a bazat pe compararea tendinţelor obezităţii în SUA cu tendinţele bolii Alzheimer. Estimarea din recentul studiu sugerează faptul că tendinţa de creştere a obezităţii, ca urmare  consumului de carne şi de alimente ultraprocesate, este forţa motrice care determină demenţa.

Deşi riscul personal de a suferi de Alzheimer poate fi redus cu ajutorul dietei, este de aşteptat ca cei care aleg să aibă o dietă occidentală să continue să aibă un risc mai mare. „Inactivitatea fizică şi obezitatea contribuie, de asemenea, la un risc mai mare”, spune dr. Edward Giovannucci, profesor de nutriţie şi epidemiologie la Universitatea Harvard, într-un comunicat, transmite News.ro.

Principalele concluzii ale studiului:

• modele de alimentaţie sănătoasă: o dietă sănătoasă este esenţială, existând dovezi care sugerează că aceasta poate reduce la jumătate riscul de a dezvolta boala Alzheimer;
• diete pe bază de orez: risc mai mic asociat cu regimurile pe bază de orez, în comparaţie cu cele bogate în grăsimi
• consumul de carne: corelaţie puternică între consumul de carne şi creşterea riscului de boală Alzheimer;
• nutrienţi cheie: un aport ridicat de acid folic, vitaminele E şi C, precum şi consumul de peşte sunt asociate cu un risc redus de Alzheimer;
  

Alimentele indicate pentru a preveni boala Alzheimer: sursă alimentară – componente bioactive – mecanisme şi/sau efecte:

• mure, struguri roşii: resveratrol – antioxidant, citoprotector, neuroprotector;
• cafea: acid cafeic – îmbunătăţirea memoriei şi a învăţării, reducerea radicalilor liberi, reducerea expresiei proteinei tau şi AβPP (amyloid β–protein precursor), creşterea expresiei proteinelor sinaptice;
• peşte, în special cel oceanic de apă rece: omega-3, acid docosahexaenoic (22:6n-3) – efecte asupra funcţiei membranare, modularea neurotransmiţătorilor;
• peşte, în special cel oceanic de apă rece: vitamina D – efecte hormonale, reducerea producţiei de amiloid;
• fructe, legume (galbene, portocalii, roşii): carotenoizi, de exemplu, leuteină şi zeaxantină – reducerea stresului oxidativ, creşterea enzimelor antioxidante, neurogeneză;
• fructe, legume (roşii, violete, albastre): antocianine – reducerea stresului oxidativ, reducerea inflamaţiei, reducerea agregării proteinei tau, reducerea apoptozei neuronale;
• usturoi: alicină, alţi compuşi bioactivi – reducerea inflamaţiei, reducerea oxidării, neuroprotecţie;
• leguminoase: polifenoli, peptide, saponine şi carotenoizi – interacţiunea cu receptorii membranei celulare, inhibarea enzimelor cheie; leguminoase: folat – reducerea Hcy (aminoacidul homocisteină);
• fructe cu coajă lemnoasă, migdale, alune şi nuci: acizi fenolici, de exemplu, acid cafeic – protecţie împotriva toxicităţii induse de βA (beta-amiloid); nuci, migdale, alune şi non-flavonoide, de exemplu, lignani din seminţele de in şi susan: – îmbunătăţirea neurodegenerării induse de βA, protecţia împotriva stresului oxidativ, activitate anticolinesterazică, inhibarea căilor de semnalizare inflamatorie; fructe cu coajă lemnoasă, migdale, alune şi nuci flavonoide: quercetină – citotoxicitate indusă de βA 1-42, oxidarea proteinelor, peroxidarea lipidelor şi atenuarea apoptozei;
• ulei de măsline: oleuropeină, oleocanthal – antioxidant, protecţia celulelor nervoase, reducerea nivelului de βA, prevenirea agregării βA, reducerea expresiei glutaminilciclazei, reducerea inflamaţiei, reducerea agregării βA, modularea clearance-ului βA;
• ardei: capsaicină – apoptoza şi atenuarea disfuncţiei sinaptice;
• produse din soia: genisteină – reducerea stresului oxidativ, protecţia mitocondrială, reducerea apoptozei, ameliorarea inflamaţiei, reducerea sintezei βA, reducerea formării plăcii senile;
• condimente: scorţişoară, ghimbir, piper, şofran – suprimarea inflamaţiei, antioxidant, inhibarea acetilcolinesterazei şi a agregării βA;
  turmeric, pudră curry: curcumină – prevenirea agregării βA, protecţia neuronilor, îmbunătăţirea funcţiei sinaptice;
• legume crucifere: izotiocianaţi – antioxidant, antiinflamator, suprimarea activităţii acetilcolinesterazei;
• legume cu frunze verzi: folat, luteină, filochinonă – reducerea Hcy, antioxidant, antiinflamator;
  cereale integrale: acizi fenolici – antioxidant, antiinflamator, antimicrobian. 

Analiza oferă o prezentare generală a factorilor de risc modificabili pentru boala Alzheimer. Studiul a fost publicat recent în Journal of Alzheimer’s Disease, potrivit News.ro.