Krista Figari, o profesoară din Manhattan, trecea printr-o dimineață obișnuită în apartamentul ei, până în momentul în care realitatea i s-a schimbat complet.
„Tocmai îmi făcusem patul, ca în fiecare zi. Când m-am întors, pur și simplu m-am prăbușit spre comodă și am căzut pe podea”, a povestit ea pentru The New York Post.
Inițial, a crezut că e doar o amețeală trecătoare. Dar apoi a realizat că nu-și mai putea mișca un braț și un picior. „În acel moment, am știut că ceva e grav în neregulă”, a mai spus Krista, acum în vârstă de 39 de ani.
Deși nu se putea ridica, a reușit totuși să ajungă la telefon. A sunat rapid la verișoara ei, care locuiește în apropiere, apoi la administratorul clădirii și la urgențe. Întreaga scenă a fost surprinsă de camera de supraveghere din locuință.
Administratorul clădirii nu avea cheie pentru încuietoarea de sus a ușii de la intrarea Kristei, iar asta a sporit starea de panică. „Știam că e ceva serios și mă speria gândul că poate nu o să ajungă nimeni la mine la timp”, a mărturisit ea.
În cele din urmă, s-a ivit o soluție salvatoare: administratorul și-a dat seama că putea ajunge în apartament pe scara de incendiu. Cu grijă, a urcat până la fereastra femeii, a intrat pe geam și le-a deschis ușa paramedicilor, evitând astfel să fie nevoie să o dărâme.
La spital a aflat că suferise un AVC în somn
La spital, Krista, care lucrează ca profesoară, a aflat că suferise un accident vascular cerebral care se produce în timpul somnului și e descoperit doar la trezire.
„A fost extrem de înfricoșător. Când mi-au spus că a fost un AVC, nici nu am realizat pe moment. Mereu am asociat asta cu persoanele în vârstă. Nici prin cap nu mi-ar fi trecut că asta s-a întâmplat", a mărturisit ea.
A trecut aproape un an de atunci, iar Krista își spune povestea public pentru a atrage atenția asupra semnelor unui AVC, mai ales că tot mai multe persoane sub 50 de ani ajung să treacă prin astfel de episoade.
Există două tipuri principale de AVC: ischemic și hemoragic. Cel ischemic este de departe cel mai frecvent, reprezentând aproximativ 87% dintre cazuri. Acesta apare atunci când un cheag de sânge sau o altă obstrucție blochează fluxul de sânge către creier. Dintre acestea, aproximativ 20% sunt accidente vasculare care se produc în timpul somnului și sunt descoperite abia la trezire.
Profesoara care a făcut AVC la 38 de ani s-a recuperat rapid
Tratamentul administrat de urgență a avut efect aproape instantaneu: în mai puțin de 15 minute, Krista Figari și-a recăpătat mobilitatea. Vestea bună a fost că, după cele cinci zile de spitalizare, nu a avut nevoie de terapie fizică, ocupațională sau logopedică, o recuperare remarcabilă pentru un pacient care a suferit un accident vascular.
Însă medicii au venit și cu o veste mai puțin plăcută: au descoperit că Figari suferă de o afecțiune cardiacă congenitală comună, o mică deschidere între camerele superioare ale inimii, care ar fi trebuit să se închidă după naștere, dar în cazul ei a rămas deschisă. Această afecțiune poate favoriza formarea cheagurilor de sânge și, implicit, crește riscul de AVC.
„Am fost mereu un copil activ, făceam sport, dansam, eram energică. Singura mea problemă de sănătate era astmul”, își amintește Figari.
La un an distanță, Figari s-a întors la antrenamentele de Pilates și la sesiuni de fitness, fiind aproape complet refăcută. Singura urmă a accidentului vascular cerebral o reprezintă o ușoară slăbiciune pe partea stângă a corpului.
„Când scriu, când tastez sau când mă antrenez și trebuie să pun mai mult accent pe partea stângă, simt că e mult mai greu”, explică Figari.
Semnele unui accident vascular cerebral
Deși accidentele vasculare cerebrale sunt adesea asociate cu persoanele în vârstă, aproximativ 10% până la 15% din cazuri se întâlnesc la adulți sub 50 de ani.
„Incidența și prevalența accidentelor vasculare cerebrale în rândul tinerilor cresc constant, din cauza factorilor de risc vascular, precum obezitatea, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, diabetul, apneea în somn și fumatul/consumul de substanțe”, a declarat Dr. Nicholas Janocko. Specialiștii recomandă folosirea acronimului „BE FAST” pentru a recunoaște semnele unui accident vascular cerebral.
- B pentru „balance” (echilibru). Persoana are dificultăți bruste cu echilibrul sau coordonarea?
- E pentru „eyes” (ochi). Există vederea încețoșată sau dublă, sau o pierdere bruscă a vederii la unul sau ambii ochi?
- F pentru „face drooping” (lipsa de tonus facial). O parte a feței este lăsată sau amorțită atunci când persoana zâmbește?
- A pentru „arm weakness” (slăbiciune la braț). Când persoana ridică ambele brațe, unul dintre ele coboară brusc? Un braț este slab sau amorțit?
- S pentru „speech difficulty” (dificultăți de vorbire). Când persoana repetă o propoziție simplă, este ușor de înțeles sau vorbirea este afectată?
- T pentru „time to call 911” (timpul de a suna la 112). Dacă observi oricare dintre aceste simptome, este timpul să apelezi urgent 112 și să ajungi la spital.
