Margaret Hamilton a reusit sa se faca remarcata intr-o industrie dominata de barbati si a revolutionat atat lumea tehnologiei, cat si cursul istoriei.

• Uite ce bine e să ai tot ce vrei într-un singur loc. În Digi Online vezi și filme și sport și documentare și desene animate! Hai să vezi cât de ușor ai acces, doar cu un click, dacă ai cont DIGI.ro!  

Avea doar 24 de ani cand a primit un job de programator la MIT. Atunci, ca si acum, barbatii dominau lumea tehnologiei si a ingineriei, iar Hamilton era privita ca o straina. Dar asta nu a descurajat-o.

Se angajase pentru a isi sustine sotul pe perioada studiilor, dar a decis sa ramana la prestigioasa facultate atunci cand a auzit de programul Apollo, initiativa spatiala care avea sa duca primul om pe luna.

In 1960, perioada in care slujba ideala pentru o femeie era cea de casnica, Margaret lucra in loc sa stea acasa si sa aiba grija de copil. Era programator aerospatial si obisnuia sa isi aduca fiica in laborator, mai ales serile sau in weekend. In timp ce copila dormea sau se juca, mama ei programa de zor, realizand coduri care mai apoi aveau sa fie incluse in computerul de comanda a lui Apollo.

In plus, dincolo de criticile primite, Margaret iubea senzatia senzatia de camaderie, iesirile in baruri impreuna cu colegii si mai ales faptul ca era "una dintre baieti".

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Pe vremea aceea, cuvantul "software" nu se regasea in cerintele originale, insa pe masura ce proiectul Apollo avansa, importanta unui cod a devenit evidenta, iar munca depusa de Hamilton si colegii sai a intrat in atentia celor responsabili.

Programul a fost un succes, iar acest lucru s-a datorat in mare masura viziunii pe care o tanara de 24 de ani a avut-o.