Adriana Apostol, producător în cadrul canalelor documentare din portofoliul grupului DIGI, vorbește despre muzeele din România care au impresionat-o și despre noua serie marca DIGI World, „Lunea la Muzeu”, care va disponibilă din această toamnă.
Recent a fost Ziua Muzeelor. Care au fost muzeele care te-au impresionat cel mai mult din România?
Curiozitatea din copilărie nu m-a părăsit niciodată. Am rămas și astăzi cu această dorință de a cunoaște, de a descoperi lucruri, locuri sau oameni. Pe lângă muzeele mari, pe care nu le ratează niciun copil (și aici mă refer la Antipa, Muzeul Satului, Muzeul de Geologie, Colecțiile de artă sau Muzeul de Istorie), am învățat să descopăr muzeele mici, casele memoriale sau micile colecții intrate în circuitul muzeal.
Cred că muzeele care m-au impresionat cel mai mult au o foarte mare legătură și cu arta muzeografilor pe care i-am întâlnit în aceste locuri de a fi povestitori, dar și cu timpul pe care-l aveam la dispoziție. Astfel, am cunoscut oameni minunați, adevărate enciclopedii aș putea spune: Valeriu Ilovan, muzeograf la Casa Memorială Rebreanu din Prislop (Bistrița-Năsăud) sau Adrian David - Casa memorială Minulescu (MNLR), Mihaela Murelatos, muzeograf la muzeul „Theodor Pallady” sau Viorel Rău, de la Muzeul Vasile Grigore au fost o gazde ireproșabile. Să intri într-un fel în intimitatea unor personaje pe care credeai că le cunoști, să vezi biroul unde a scris Minulescu sau ibricul în care își făcea cafeaua Rebreanu te determină să descoperi oamenii din spatele personalităților. Dacă aș fi deschis ușile acestor muzee în liceu, spre exemplu, cred că autorii mi-ar fi fost mult mai dragi când îi învățam pentru bacalaureat.
Care este cea mai grea parte a job-ului de producător și cum poate el să îl facă pe cel din fața televizorului să se uite la documentar?
O parte foarte grea este alegerea unui obiect anume dintr-un muzeu. „Lunea la Muzeu” pornește de la o piesă de muzeu esențială și continuă cu întreaga colecție sau chiar cu clădirea care o adăpostește. Sunt atât de multe exponate care își merită spusă povestea încât, cu tot efortul nostru de a sintetiza, ni s-a întâmplat să ajungem la concluzia că e mai bine să facem mai multe episoade în același muzeu sau din aceeași expoziție decât „să tăiem” la montaj.
Cred că puțini oameni știu că un muzeu are expusă doar o mică parte din patrimoniul său. Prin documentarele noastre încercăm să arătăm și partea aceasta nevăzută, colecțiile neexpuse ale muzeelor. Vă dau un exemplu: la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București sunt cele mai mari colecții publice de lepidoptere din țara noastră, care grupează circa 350.000 de exemplare. Am descoperit aici nu doar o simplă colecție, ci un adevărat tezaur ştiinţific şi muzeologic.
Ce muzeu din București recomanzi cititoarelor peroz.ro să îl viziteze? De ce?
Recomand să se meargă la pas, pe Calea Victoriei, sunt atât de multe clădiri spectaculoase, sunt atâtea muzee minunate care ar trebui să fie un must see pentru orice om, fie el bucureștean sau nu: Muzeul George Enescu, Muzeul Colecțiilor de Artă, Casa Filipescu-Cesianu: Muzeul Vârstelor, Muzeul Național de Artă a României sau Muzeul Național de Istorie a României. Acum s-au deschis și tot felul de cafenele, așa că ne putem opri să ne odihnim oricând sau sintagma „ne vedem la o cafea” ar trebui să o completăm și cu un muzeu. În plus, față de colecțiile permanente, la marile muzee (MNIR, MNAR, Colecții) se organizează adesea expoziții temporare tematice. Așa am descoperit și eu colecția absolut spectaculoasă de bijuterii și camee a MNAR sau expoziția de jucării ori Fragment- experiența restaurării la MNIR.
Meseria de jurnalist înseamnă și mers pe teren cu echipa și întâmplări amuzante. Ne poți povesti o astfel de întâmplare funny?
La filmările din afara Bucureștiului, când mergeam în zone mai izolate, ni se întâmpla adesea să fim primiți cu bucurie de copiii din sat că „am venit cu internetul de la București”. Din păcate eram doar „domnii de la televiziune”, pregătiți mereu pentru vremea rea, cizmele de cauciuc fiind nelipsite din portbagaj. Chiar ni s-a întâmplat să ne prindă un potop pe munte, în timp ce coboram pe un drum forestier de la Mănăstirea Montioru (Vintileasca, jud. Vrancea). Practic, drumul nu se mai vedea, era doar un șuvoi de apă. A fost cu emoții, am împins mașina blocată în bolovani, dar am scăpat cu bine, doar veneam de la mănăstire.
De ce să mergem la muzee și de ce să urmărim Digi World și Digi Life?
Suntem mereu pe fugă, chiar dacă pandemia ne-a mai pus, poate, pe gânduri și ne-a făcut să mai prioritizăm anumite lucruri în viața noastră. Sunt mulți oameni care vizitează un muzeu doar pentru a bifa că au ajuns și acolo sau pentru a-și pune o fotografie pe rețelele sociale. În plus, programul marilor muzee se încheie la ora 17 și dacă în weekend nu-ți faci timp special să le vizitezi, descoperi că trec ani de zile în care nu ai fost într-unul decât în concediu. Și de cele mai multe ori uităm de muzeele din orașul în care locuim, ni se par interesante doar cele din locurile unde suntem în vizită.
Astfel, prin documentarele noastre, „Lunea la Muzeu” sau „Colecționarii”, îi „ducem” la muzeu și pe cei care nu au timpul necesar, iar prin poveștile care personalizează exponatele, încercăm să readucem oamenilor pofta de a le vizita. Și să nu uităm că vizitarea unui muzeu, atât în mod direct, cât și prin intermediul televizorului, ne deschide noi orizonturi, ne îmbunătățește cultura generală.
Din toamnă, vă propunem să urmăriți pe Digi World o nouă serie „Lunea la Muzeu”, filmată la Muzeul Național de Istorie a României. Și nu în ultimul rând, popularizarea valorilor ar trebui să fie o prioritate dacă ne dorim o societate sănătoasă, iar pe canalele Digi World, Digi Life și Digi Animal Club puteți urmări documentare de valoare!
