Tradiții de Sânziene. Ce se face în noaptea de 23 spre 24 iunie 2024

La data de 24 iunie 2024, celebrăm în calendarul popular Sânzienele sau Drăgaica. Acestea sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.

Sânzienele sunt prilejuite şi de solstiţiul de vară, cea mai lungă zi a anului, care marchează mijlocul verii agrare.

''Ritualul agrar asociat solstiţiului de vară este cunoscut şi drept Cap de vară, Drăgaica, Sânziene, Amuţitul Cucului. Este o sărbătoare importantă în lumea satului românesc, împletire a cultului solar şi tradiţiei creştine, cu semnificaţii legate de fertilitate, sănătate şi dragoste; acum se culeg plantele de leac, se află norocul la animale, mersul recoltelor şi ursitul tinerelor fete, se fac ritualuri de grăbire a măritişului, de viaţă lungă şi fecunditate, dar şi pentru alungarea spiritelor rele şi pomenirea morţilor, a 'moşilor de Sânziene', pentru că acum se crede că cerurile se deschid şi lumile se întrepătrund'', se arată pe site-ul muzeul-satului.ro.

Originea Sânzienelor. Ce se întâmplă în noaptea de 23 spre 24 iunie

Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, potrivit crestinortodox.ro.

Este o sărbătoare a Soarelui, a poftei de viaţă, a dragostei şi a fertilităţii.

Denumirea sărbătorii provine, cel mai probabil, de la zeiţa silvestră Santa Diana. Sânzienelor mai sunr numite Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. Sunt cunoscute şi sub alte denumiri, în funcție de regiune: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zâne, Domniţe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului.

Sânzienele, femei frumoase, înzestrează plantele cu puteri vindecătoare, împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, apără semănăturile de grindină şi de vijelii. Ele sunt zâne bune, dar, atunci când oamenii le nesocotesc, pot deveni şi forţe distructive.

Ce se face în noaptea de 23 spre 24 iunie. Tradiții de Sânziene

Credința populară arată că în noaptea de 23 spre 24 iunie, când Sânzienele apar pe câmpuri, se deschid cerurile, iar ele încep să cânte şi să danseze în cete, în număr impar.

Noaptea este magică, lumea de dincolo vine în contact cu cea pământeană, motiv pentru care se fac practici de pomenire a morţilor, numite Moşii de Sânziene, când se deretică mormintele, se pun flori, se aprind lumânări şi se dă de pomană la cimitir.

De asemenea, "în noaptecând se deschid cerurile, fetele strâng flori de Sânziene şi le pun sub pernă pentru a-şi visa ursitul", se arată pe site-ul muzeul-satului.ro.

În unele zone, tinerele îşi făceau cununii din aceste flori, pe care le lăsau în noaptea respectivă în grădină. Dacă le găseau dimineaţa pline de rouă, era semn sigur de măritiş, arată și crestinortodox.ro.

Ce să nu faci de Sânziene

Această zi este una sfântă şi se cere respectată. Tradiția spune că nimeni nu trebuie să lucreze când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Acum se ţin bâlciuri şi iarmaroace, prilej pentru flăcăi şi fete de a se cunoaşte. 

Sânziene. Shutterstock

Planta Sânziana are proprietăți magice în credința populară

Sânziana este o plantă erbacee frumos mirositoare, care creşte prin fâneţe sau livezi și este cunoscută sub două denumiri zonale: ''sânziană'', în Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramureş, nordul Moldovei, şi ''drăgaică'', în Dobrogea, centrul şi sudul Moldovei, Muntenia.

În credinţa populară, această floare are nenumărate proprietăţi magice. Din flori de sânziene şi din spice de grâu, fetele tinere împletesc cununi, pe care le poartă pe cap în ceremonialul numit Jocul Drăgaicei, reprezentând zeiţa agrară. Cununile pot fi fie păstrate până în anul următor, agăţate la uşa de intrare a casei, la ferestre, la stâlpii porţilor, la pietrele de hotar şi pe crucile mormintelor, pentru a apăra oamenii, animalele şi recolta de forţele nefaste, malefice şi de stihiile naturii, fie pot fi aruncate pe casă sau pe şură, vestind cum va fi anul care va urma, în funcţie dacă rămân sau nu pe acoperiş, arată Agerpres.

De asemenea, floarea de sânziană este un reper calendaristic agrar. Dacă înfloreşte înainte de sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, înseamnă că vegetaţia plantelor este prea avansată, iar după ce înfloreşte sânziana, se începe cositul.

Website-ul foloseşte cookies. Continuarea navigării pe website reprezintă acordul tău privind prevederile aplicabile disponibile aici.